Vitamina D – Scut natural pentru sănătatea ta

Vitamina D, adesea numită „vitamina soarelui”, este un grup de compuși steroizi solubili în grăsimi, care joacă un rol esențial în menținerea echilibrului întregului organism. Deși este cel mai frecvent asociată cu sănătatea oaselor, efectele sale depășesc sistemul osos. Este unul dintre cei mai importanți nutrienți esențiali pentru viață – sprijină funcționarea sistemului imunitar, nervos și muscular și ajută la prevenirea apariției cancerului. În organismul uman există în principal în două forme: D₂ (ergocalciferol) de origine vegetală și D₃ (colecalciferol) sintetizată în piele sub influența radiațiilor UVB și prezentă în produsele de origine animală.

Rolul vitaminei D în organism

Sistemul osos

Vitamina D crește absorbția calciului și fosforului în intestine, esențială pentru mineralizarea corespunzătoare a oaselor. Deficitul conduce la rahitism la copii și la osteomalacie sau osteoporoză la adulți.

Sistemul imunitar

Vitamina D modulează răspunsul imun, influențând producția de citokine și activitatea limfocitelor T și B. Studiile sugerează că un nivel adecvat de vitamina D poate reduce riscul infecțiilor virale și bacteriene.

Sistemul nervos și sănătatea mentală

Deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de tulburări de dispoziție, depresie și boli neurodegenerative. Un studiu realizat de profesorul John McGrath a arătat că nivelurile scăzute de vitamina D la nou-născuți cresc riscul de schizofrenie, autism și ADHD.

Sistemul cardiovascular

Studiile arată că un nivel scăzut de vitamina D poate crește riscul de hipertensiune, boală coronariană și insuficiență cardiacă. Analiza datelor din UK Biobank a arătat că persoanele cu deficit de vitamina D au avut un risc cu 10% mai mare de boli cardiovasculare și cu 35% mai mare de deces din cauza acestora.

Răspândirea deficitului de vitamina D în Polonia

În Polonia, deficitul de vitamina D este frecvent, mai ales în lunile de toamnă-iarnă. Studiile indică faptul că până la 90–95% din populație poate avea deficit. Cauzele principale includ:

• Expunerea limitată la soare pe tot parcursul anului
• Conținut scăzut de vitamina D în dieta zilnică
• Poluarea aerului și purtarea hainelor care acoperă corpul

Norme și diagnosticarea nivelului de vitamina D

Pentru evaluarea nivelului de vitamina D în organism, se efectuează măsurarea concentrației de 25-hidroxivitamina D (25(OH)D) în serul sanguin. Acesta este cel mai fiabil indicator al stării generale a vitaminei D, deoarece:

• reflectă atât producția endogenă (în piele sub influența UVB), cât și aportul din dietă și suplimente
• are un timp de înjumătățire lung (~2–3 săptămâni)
• este relativ stabil în timp

Alte forme, precum 1,25(OH)₂D – forma activă a vitaminei D – nu sunt recomandate pentru diagnosticul de rutină, deoarece pot rămâne în limite normale chiar și în cazul unui deficit sever de 25(OH)D.

Intervale de referință (norme 25(OH)D)

Cine ar trebui să-și verifice nivelul de vitamina D?

Monitorizarea regulată a nivelului de 25(OH)D este recomandată în special persoanelor din grupurile de risc:

• persoane peste 60 de ani
• femei însărcinate și care alăptează
• persoane cu expunere limitată la soare
• persoane cu obezitate (BMI >30)
• persoane cu boli cronice: rinichi, ficat, intestin, tiroidă
• pacienți care iau medicamente ce afectează metabolismul vitaminei D (ex. glucocorticoizi, anticonvulsivante)
• persoane cu depresie, dispoziție scăzută, infecții frecvente

Unde se poate efectua analiza nivelului de vitamina D?

• În laboratoare de diagnostic din toată Polonia. Majoritatea laboratoarelor oferă și pachete de teste pentru vitamine, care includ vitamina D, B12 și acid folic.
• Fără trimitere – testul este plătit, prețul variază de obicei între 70 și 120 PLN, în funcție de laborator.
• Din sânge venos – proba se recoltează standard, pe nemâncate sau nu (deși în majoritatea cazurilor nu influențează rezultatul vitaminei D).

Timpul de așteptare pentru rezultate

• 24–48 de ore în majoritatea laboratoarelor private
• În cazul solicitărilor prin medicul de familie în cadrul sistemului de sănătate (NFZ), timpul poate fi mai lung și depinde de procedurile locale.

Metode de analiză în laborator

În funcție de laborator, pentru determinarea concentrației de 25(OH)D se folosesc diferite metode:

1. Imunochemiluminiscență (CLIA / ECLIA / CMIA) – metoda cea mai frecvent utilizată în diagnosticul de rutină; rapidă și ieftină, dar mai puțin precisă comparativ cu cromatografia.
2. HPLC (cromatografie lichidă de înaltă performanță) – metodă mai precisă, care permite diferențierea D₂ și D₃, dar mai scumpă și mai puțin disponibilă.
3. LC-MS/MS (spectrometrie de masă cu cromatografie lichidă) – metodă de referință cu precizie maximă, utilizată mai ales în cercetare clinică și științifică.

În practica diagnostică, CLIA și ECLIA sunt suficiente pentru evaluarea statusului vitaminei D la majoritatea pacienților.

Frecvența recomandată a testelor

• Persoane sănătoase: la fiecare 6–12 luni, mai ales după schimbarea dozei de supliment sau a sezonului.
• Persoane cu deficit sau boli cronice: la 3–6 luni după începerea suplimentării sau tratamentului.
• După corectarea deficitului: monitorizare la 2–3 luni după încheierea terapiei.

Suplimentare: recomandări și siguranță

Vitamina D este una dintre puținele vitamine a cărei sinteză naturală depinde de soare. În Polonia, datorită poziției geografice (între 49° și 54° latitudine), sinteza cutanată este eficientă doar între aprilie și septembrie și doar cu expunere adecvată la radiațiile UVB. În practică, majoritatea populației nu obține doza suficientă de radiații, rezultând deficite – mai ales în perioada toamnă-iarnă. De aceea, suplimentarea este recomandată nu doar persoanelor din grupurile de risc, ci practic întregii populații.

Doze zilnice recomandate

Conform recomandărilor Echipei de experți pentru suplimentarea vitaminei D din Polonia și poziției GIS, dozele recomandate depind de vârstă, greutate corporală, starea de sănătate și expunerea la soare:

Surse naturale de vitamina D

Sinteza cutanată – vitamina D din soare

Cea mai importantă sursă naturală de vitamina D nu este dieta, ci sinteza cutanată, care are loc sub influența radiațiilor UVB (290–315 nm). În piele se află un compus numit 7-dehidrocolesterol, care sub influența UVB se transformă în pre-vitamina D3 și apoi – sub influența căldurii corpului – în vitamina D3 biologic inactivă (colecalciferol). Ulterior, în ficat și rinichi, vitamina D3 este metabolizată în forme active: 25(OH)D și 1,25(OH)₂D. Se estimează că aproximativ 80–90% din necesarul de vitamina D poate fi acoperit prin expunerea pielii la soare – cu condiția ca aceasta să fie regulată și în condiții climatice adecvate. Excesul de vitamina D produs nu este toxic – organismul o descompune în compuși inactivi.

Cât timp este necesar pentru a acoperi necesarul?

În Polonia, între aprilie și septembrie, 15–30 minute pe zi de expunere a pielii (brațe, picioare, față – aproximativ 18% din suprafața corpului) la soare între orele 10:00 și 15:00, fără creme cu factor de protecție, sunt suficiente pentru a acoperi necesarul zilnic de vitamina D. După acest interval, sinteza încetează, iar excesul de pre-vitamina D și vitamina D este descompus – astfel, nu există risc de supradozaj prin expunere excesivă la soare.

„Sunt suficiente 15–30 minute de expunere zilnică între orele 10:00 și 15:00 pe piele descoperită în perioada primăvară-vară.” – Holick, 2004

Factori care influențează eficiența sintezei

1. Ora din zi și sezonul

   • Cea mai mare producție de vitamina D are loc când soarele este ridicat pe cer – între orele 10 și 15.
   • La latitudinea Poloniei, sinteza cutanată este eficientă doar între aprilie și septembrie. Din octombrie până în martie, unghiul radiațiilor UVB este prea scăzut pentru a fi eficient – chiar și cu soare, radiația UVB este filtrată de atmosferă.

2. Suprafața pielii expuse

   Cu cât suprafața pielii expuse este mai mare, cu atât sinteza vitaminei D este mai eficientă. Suprafața minimă eficientă este de aproximativ 18% din corp (față, brațe, picioare). Expunerea spatelui sau a abdomenului crește cantitatea de vitamina D sintetizată.

3. Tipul pielii

   Persoanele cu pielea mai închisă la culoare (mai multă melanină) au nevoie de 3–5 ori mai mult timp de expunere decât persoanele cu pielea deschisă. Melanina acționează ca un filtru natural împotriva radiațiilor și blochează sinteza vitaminei D.

4. Folosirea filtrelor UV

   Cremurile cu SPF >15 inhibă aproape complet sinteza vitaminei D, blocând accesul radiațiilor UVB la piele. Deși protecția solară este necesară, mai ales la expuneri îndelungate, este recomandat să se stea 15–20 minute la soare fără cremă, dacă nu există contraindicații dermatologice.

5. Vârsta și constituția corporală

   • La persoanele în vârstă (>65 ani), eficiența sintezei scade cu până la 75% din cauza cantității reduse de 7-dehidrocolesterol din piele.
   • Persoanele cu obezitate au dificultăți în utilizarea eficientă a vitaminei D – aceasta este stocată în țesutul adipos și mai greu disponibilă pentru metabolism.
   • Persoanele foarte slabe pot avea rezerve mai mici de 7-dehidrocolesterol, afectând negativ sinteza.

6. Boli și medicamente

   • Boli ale ficatului, rinichilor sau administrarea unor medicamente (ex. anticonvulsivante – fenitoină, carbamazepină) pot afecta conversia vitaminei D în forme active.
   • Expunerea la soare prin geam (ex. în mașină sau acasă) nu este eficientă – radiația UVB nu trece prin sticlă.

Dieta ca sursă de vitamina D

Vitamina D din dietă apare în două forme:

• D3 (colecalciferol) – de origine animală
• D2 (ergocalciferol) – de origine vegetală

Cele mai bogate surse de vitamina D3 sunt peștele gras și produsele de origine animală:

În Polonia, unele produse sunt fortificate cu vitamina D – inclusiv lapte, margarină, iaurturi pentru copii, cereale.

Vitamina D și bolile cronice

Studiile sugerează că un nivel adecvat de vitamina D poate influența:

• Cancer: Unele cercetări arată o legătură între niveluri scăzute de vitamina D și un risc crescut de cancer de colon, sân și prostată.
• Diabet de tip 2: Suplimentarea cu vitamina D poate întârzia dezvoltarea diabetului la persoanele cu predispoziții.
• Boli autoimune: Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli autoimune, cum ar fi scleroza multiplă și Hashimoto.

Concluzie: aspecte esențiale

• Vitamina D este esențială pentru sănătatea oaselor, a sistemului imunitar și a celui nervos.
• Deficitul de vitamina D este frecvent, mai ales în lunile de toamnă-iarnă.
• Suplimentarea regulată și expunerea adecvată la soare sunt cheia pentru menținerea unui nivel optim de vitamina D.
• Înainte de a începe suplimentarea, este recomandată consultarea medicului și, eventual, efectuarea testului pentru nivelul de 25(OH)D.