Vitamina B12 – un nutrient esențial pentru sănătatea sistemului nervos, a sângelui și pentru nivelul de energie.

Ce este vitamina B12?

Vitamina B12, cunoscută și sub denumirea de cobalamină, este un compus chimic care aparține grupului vitaminelor solubile în apă. Spre deosebire de alte vitamine din complexul B, B12 conține în structura sa un atom central de cobalt, ceea ce o face unică din punct de vedere chimic și biologic.

Aceasta se găsește în mod natural exclusiv în produse de origine animală, ceea ce înseamnă că persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană sunt deosebit de expuse riscului de deficiență. Organismul uman nu poate sintetiza singur vitamina B12 — trebuie să fie furnizată din exterior.

Cele mai importante forme biologic active:

• Metilcobalamina – formă activă naturală în creier și sistemul nervos
• Adenozilcobalamina – formă activă mitocondrială
• Hidroxocobalamina – frecvent utilizată în injecții
• Ciancobalamina – formă sintetică întâlnită în suplimente și produse fortificate

Funcțiile vitaminei B12 în organism

Vitamina B12 participă la numeroase procese metabolice critice, iar rolul său depășește prevenirea anemiei. Mai jos sunt prezentate în detaliu principalele funcții ale acestei vitamine:

• Funcționarea normală a sistemului nervos: Vitamina B12 este esențială pentru formarea și menținerea tecilor de mielină care învelesc fibrele nervoase. Mielina acționează ca izolația cablurilor — fără ea, semnalele nervoase sunt distorsionate sau dispar.
• Producția de globule roșii: B12 este crucială pentru diviziunea celulară din măduva osoasă, unde se formează globulele roșii. Deficiența acesteia duce la producerea de eritrocite anormal de mari (numite megaloblaste), cauzând anemia megaloblastică.
• Sinteza ADN și diviziunea celulară: B12 participă la metilarea ADN-ului și la transformarea homocisteinei în metionină, esențială pentru sinteza purinelor și pirimidinelor — unitățile de bază ale ADN și ARN.
• Reglarea nivelului de homocisteină: Homocisteina este un aminoacid a cărui exces poate afecta vasele de sânge și crește riscul de ateroscleroză. B12, împreună cu acidul folic și vitamina B6, transformă homocisteina în metionină.
• Influența asupra funcțiilor cognitive și a stării de spirit: Vitamina B12 afectează sinteza neurotransmițătorilor, inclusiv serotonina și dopamina, ceea ce poate îmbunătăți starea psihică și performanța mentală.
• Susținerea sistemului imunitar: B12 influențează activitatea celulelor NK și a limfocitelor T, sprijinind capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.

Simptome și consecințe ale deficienței de vitamina B12

Deficiența de vitamina B12 se poate dezvolta lent și insidios, iar simptomele sunt adesea nespecifice, ceea ce face diagnosticul întârziat. Primele semne sunt adesea confundate cu oboseala cronică, stresul sau chiar depresia. Deficitul prelungit poate duce însă la tulburări neurologice și hematologice grave și ireversibile.

Simptome timpurii ale deficienței

Primele simptome sunt de obicei subtile, dar importante:

• Oboseală și slăbiciune (chiar și după somn suficient)
• Tulburări de concentrare („ceață mentală”)
• Paloarea pielii și a mucoaselor
• Dureri de cap
• Scăderea apetitului
• Schimbări de dispoziție

Un studiu publicat în „American Family Physician” (2017) a descris cazuri în care deficiența de B12 s-a manifestat doar prin oboseală și iritabilitate, înainte de a fi observate modificări în analizele de sânge.

Simptome neurologice

Vitamina B12 joacă un rol esențial în conducerea nervoasă corectă. Deficiența sa poate duce la:

• Amorțeală și furnicături la nivelul membrelor (parestezii)
• Slăbiciune musculară
• Tulburări de echilibru și coordonare
• Dificultăți la mers
• Tulburări de memorie
• Tulburări de vedere (neuropatie a nervului optic)
• Atrofii nervoase și demielinizare

O revizuire publicată în „The New England Journal of Medicine” (2013) a arătat că simptomele neurologice pot apărea chiar și la niveluri normale de hemoglobină și hematocrit, ceea ce înseamnă că lipsa anemiei nu exclude deficitul neurologic.

Simptome hematologice

Cel mai cunoscut efect al deficienței de B12 este anemia megaloblastică – un tip de anemie în care globulele roșii sunt anormal de mari și ineficiente.

Simptome:

• Paloarea pielii
• Amețeli
• Dispnee
• Tahicardie (ritm cardiac accelerat)
• Scăderea toleranței la efort

Un studiu din „British Journal of Haematology” (2021) confirmă că anemia megaloblastică poate dispărea după câteva săptămâni de suplimentare, însă leziunile neurologice – dacă sunt prezente – pot fi permanente.

Simptome psihiatrice

Deficiența de B12 poate provoca tulburări neuropsihice, adesea diagnosticate greșit ca depresie sau tulburări anxioase.

Simptome posibile:

• Depresie
• Anxietate și neliniște
• Iritabilitate
• Tulburări de personalitate
• Halucinații, iluzii
• Demensie și simptome asemănătoare bolii Alzheimer

Un studiu publicat în „Journal of Clinical Psychiatry” (2010) a arătat că chiar și o deficiență ușoară de B12 poate crește riscul de tulburări afective și deteriorarea funcțiilor cognitive la persoanele în vârstă.

Diagnostic de laborator al deficienței de B12

Diagnosticul standard se bazează pe mai mulți parametri:

• Concentrația vitaminei B12 în ser (valori de referință: 200–900 pg/mL)
• Concentrația acidului metilmalonic (MMA) – crește în cazul deficienței de B12
• Nivelul homocisteinei – nivel crescut poate indica tulburări de metilare
• Hemograma completă – indicii MCV și HGB

Concluzii

Deficiența de vitamina B12 nu este doar o problemă hematologică – este și o amenințare serioasă pentru sănătatea neurologică și psihiatrică. Diagnosticarea și intervenția timpurie (de obicei prin suplimentare) pot preveni modificările permanente. Atenție specială trebuie acordată grupurilor de risc — despre care voi discuta în secțiunea următoare.

Cine este cel mai expus riscului de deficiență de vitamina B12?

Deficiența de vitamina B12 poate afecta pe oricine, însă există grupuri specifice cu risc mult mai ridicat. În multe cazuri, aceasta nu rezultă din aport insuficient în dietă, ci din tulburări de absorbție sau metabolism.

1. Vegani și vegetarieni

De ce sunt expuși:
Vitamina B12 se găsește natural doar în produse de origine animală. Dieta pe bază de plante, chiar și bine echilibrată, nu furnizează cantitatea necesară de B12.

Un studiu realizat în Germania și publicat în „European Journal of Nutrition” (2021) a arătat că 92% dintre vegani și 77% dintre vegetarieni nu obțin B12 în cantitatea recomandată fără suplimentare.

Concluzii:
Veganii ar trebui să suplimenteze obligatoriu vitamina B12 oral sau sublingual – cel mai bine metilcobalamină sau ciancobalamină. Produsele vegetale fortificate pot completa dieta, dar nu sunt suficiente ca singură sursă.

2. Persoane în vârstă

De ce sunt expuși:
La persoanele peste 60 de ani, producția naturală de acid gastric și factor Castle scade, ceea ce îngreunează absorbția vitaminei B12.

O meta-analiză publicată în „Journal of Nutrition, Health & Aging” (2018) a arătat că 20–25% dintre persoanele peste 65 de ani au deficit de B12, adesea asimptomatic, dar cu afectarea funcției cognitive.

Concluzii:
Seniorii ar trebui să își monitorizeze regulat nivelul de B12 și, dacă este necesar, să suplimenteze – formele sublinguale sau injectabile sunt adesea mai eficiente.

3. Persoane cu tulburări de absorbție

De ce sunt expuși:
Bolile gastrointestinale (ex. celiachie, boala Crohn, gastrită atrofică, SIBO, infecție cu Helicobacter pylori) pot reduce semnificativ absorbția B12.

Concluzii:
Pacienții cu boli cronice intestinale ar trebui să monitorizeze nivelul de B12 cel puțin o dată pe an. Suplimentarea parenterală poate fi necesară.

4. Persoane după operații bariatrice

De ce sunt expuși:
Proceduri precum gastric bypass elimină secțiuni din stomac și intestin subțire, ceea ce împiedică absorbția B12.

Un studiu publicat în „Obesity Surgery” (2019) a constatat că până la 40% dintre pacienții post-bariatrie dezvoltă deficit simptomatic de B12 în 2 ani.

Concluzii:
Suplimentarea B12 – de obicei prin injecții – este parte standard a îngrijirii postoperatorii. Neglijarea poate avea consecințe neurologice grave.

5. Persoane care iau metformin și IPP

De ce sunt expuși:
Metformina și inhibitorii pompei de protoni (ex. omeprazol) reduc absorbția vitaminei B12 în tractul gastrointestinal.

În „Diabetes Care” (2010) s-a constatat că utilizarea pe termen lung a metforminei crește riscul de deficiență de B12 cu 19%. De asemenea, persoanele care iau IPP mai mult de 2 ani au niveluri semnificativ scăzute de B12 („JAMA Internal Medicine”, 2013).

Concluzii:
Persoanele care iau aceste medicamente ar trebui să își monitorizeze periodic nivelul de B12, mai ales dacă apar simptome neurologice sau anemie.

6. Sugari hrăniți la sân de mame vegane

De ce sunt expuși:
Dacă mama care alăptează nu suplimentează B12, copilul poate dezvolta rapid simptome grave de deficiență.

Rezumatul articolului

Vitamina B12 (cobalamina) este unul dintre cei mai importanți micronutrienți necesari pentru funcționarea corectă a organismului. Participă la formarea globulelor roșii, sinteza ADN, metabolismul homocisteinei și producția de teci de mielină care protejează celulele nervoase. Deficiența poate duce la anemie megaloblastică, leziuni permanente ale sistemului nervos, deteriorarea funcțiilor cognitive și oboseală cronică.

Vitamina B12 se găsește exclusiv în produse de origine animală, ceea ce face ca persoanele care urmează diete vegetale, vârstnicii, pacienții cu boli gastrointestinale și cei care iau metformin sau IPP să fie deosebit de expuși riscului de deficiență. La sugarii hrăniți la sân de mame vegane, lipsa suplimentării poate avea efecte grave asupra sănătății în primele luni de viață.

Diagnosticul trebuie să se bazeze nu doar pe nivelul B12 din sânge, ci și pe markeri funcționali precum acidul metilmalonic (MMA) și homocisteina. Tratamentul depinde de cauză – în unele cazuri sunt suficiente suplimente orale, în altele sunt necesare injecții intramusculare. Cheia este monitorizarea regulată a nivelului de vitamină, în special în grupurile de risc, și acțiuni preventive conștiente și țintite.

Suplimentarea conștientă, mai ales în cazul dietelor vegetale sau tulburărilor de absorbție, poate preveni eficient complicațiile neurologice și hematologice grave. Vitamina B12 este un micronutrient mic, dar cu o importanță uriașă – atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală.